MARILENA CHIRICI

(1946-2024)

Cu tristețe în suflet anunțăm că s-a stins din viață mezzosoprana MARILENA CHIRICI.

Mezzosoprana Marilena Chirici s-a născut la Codlea la data de 17 aprilie 1946. A absolvit Liceul Real din localitatea natală și mai apoi Conservatorul „George Enescu” din Iași în anul 1972. După absolvirea studiilor a fost repartizată la Opera din Timișoara, efectuându-și stagiatura în corul instituției. A debutat ca solistă la 28 martie 1976 cu ocazia noii montări de „Cosi fan tutte” de W.A. Mozart, în rolul Dorabella. S-a dăruit cu pasiune, dragoste și respect scenei Operei timișorene, până în 1998, anul pensionării sale, realizând de-a lungul carierei sale, peste 20 de roluri principale de operă din: „Aida”, „Trubadurul”, „Norma”, „Cavalleria rusticana”, „Bărbierul din Sevilla”, „Cenușăreasa”, „Nabucco”, identificându-se cu eroinele interpretate ca urmare a unei permanente preocupări de autodepășire.

 Calitățile vocale, expresivitatea și prestanța scenică i-au permis întruchiparea cu succes a numeroase roluri de facturi diferite și în genul operetei, excelând prin profesionalism. A fost invitată să cânte pe scenele operelor din: Belgrad, Chișinău, Szeged, București, Iași, Craiova, Constanța, sau însoțind colectivul Operei din Timișoara în turnee peste hotare.

 Înzestrată cu o voce de mezzosoprană cu disponibilități pentru roluri de soprană dramatică și cu o deosebită longevitate a glasului ce și-a păstrat puritatea de-a lungul anilor, Marilena Chirici a convins în toate spectacolele aflate în repertoriu, prin inteligența abordării rolurilor, prestanță scenică și printr-o capacitate extraordinară de stăpânire a tehnicii vocale care i-au permis să abordeze și roluri din repertoriul de soprană: Santuzza din „Cavalleria rusticana” și Rosina din „Bărbierul din Sevilla”. Însă pentru Marilena Chirici rolul de suflet rămâne Carmen din opera omonimă a lui G. Bizet, interpretată cu pasiune, emoție și vibrație, oferindu-ne o versiune autentică, inegalată a acestui personaj, determinând critica de specialitate să declare: „…artista pune în rezonanță atributele unei Carmencita delicate la care temperamentul iberic, se subordonează unei feminități feline.”

 Colaborarea în calitate de lector și membru fondator al Facultății de Muzică Timișoara (1993-1995) i-au permis să ofere generațiilor de tineri artiști din bogata sa experiență, dăruindu-se cu aceeași pasiune și dăruire activității didactice.

 Toată activitatea sa prodigioasă am putea-o asemui cu o stea ce a știut să strălucească cu discreție și modestie, pentru a-și putea revărsa lumina satinată ca a perlelor, cât mai multă vreme.

Îi vom păstra cu toții o caldă și neștearsă amintire!

Condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu să o odihnească în pace!