Nicolae Boboc

În perioada: 19.06.1963 - 14.09.1974

(1920-1999). Dirijor, compozitor, muzicolog, folclorist, profesor. Licenţiat al Conservatorului de Muzică precum şi al Universităţii din Bucureşti – Facultatea de Litere şi Filozofie cu distincţia magna cum laude, şi-a început activitatea ca profesor de muzică la Bucureşti, apoi la Arad unde exista perspectiva înfiinţării unei filarmonici. Prin eforturi conjugate cu cele ale muzicianului Nicolae Brânzeu, dirijor şi compozitor deja afirmat, sosit şi el în oraşul de pe Mureş cu acelaşi scop, pun bazele Filarmonicii de Stat Arad (1948). Nicolae Boboc devine astfel dirijor fondator dar şi primul director al noii instituţii unde va activa timp de 11 ani (1948-1959).

Transferându-se apoi ca dirijor titular la Filarmonica „Banatul“ din Timişoara, unde avea să funcţioneze până la pensionare (1959-1982). Paralel, a ocupat funcţii similare cu cele de la Arad, şi la Opera Română din Timişoara (1963-1974).

Cele mai mari succese le-a avut ca dirijor de-a lungul a aproape patru decenii de activitate fiind invitat să dirijeze concerte simfonice sau spectacole de operă în centre muzicale de pe patru continente, în Europa: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Elveţia, Olanda, Polonia, Turcia, Ungaria, URSS; în Asia: Israel; în Africa: Egipt; în America: SUA. Nu de puţine ori i s-au încredinţat adevărate evenimente precum deschiderea stagiunii de primăvară a Operei din Nisa cu un concert simfonic (1966), prezentarea unui program integral de muzică românească la Sarajevo, cu Orchestra simfonică Radio din capitala Bosniei-Herţegovina (1966), realizarea premierei cu opera „Bal mascat” de G. Verdi la Opera din Bonn (1969).

În semn de preţuire Ionel Perlea i-a transmis lui Nicolae Boboc bagheta ilustrului dirijor Arturo Toscanini pe care el însuşi o primise ca o recunoaştere a valorii sale artistice. La rându-i, Nicolae Boboc, la sfârşit de carieră, l-a ales pe dirijorul Gheorghe Costin spre a-i transmite acest simbol.

În creaţia sa componistică predomină lucrările simfonice şi vocal-simfonice ancorate aproape în integralitate în şcoala tradiţională de orientare folclorică, presărate uneori şi cu picanterii de limbaj contemporan. Cele mai apreciate opusuri ale sale sunt: Suita simfonică „Ţara Hălmagiului“ (revizuită pentru cerinţele unui spectacol de balet cu titlul „Ia-ţi mireasă ziua bună“), Mic divertisment în stil clasic (un omagiu închinat lui Mozart), Triptic hunedorean pentru soliste, cor mixt şi orchestră şi Rapsodia bănăţeană.

Nicolae Boboc a fost distins cu titlul de Artist Emerit şi cu importante premii şi distincţii naţionale, inclusiv Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1985) pentru capodopera sa etnomuzicologică Motivul premioritic în lumea colindelor. Lucrarea este o veritabilă hermeneutică a celor 500 de variante ale „colinzii păcurarului” care reprezintă stadiul arhaic al celebrei balade populare româneşti „Mioriţa”, carte tipărită la Editura „Facla” din Timişoara, 1985.

Panseul care i-a definit personalitatea: „Admir genialitatea dar preţuiesc înaintea ei, caracterul“.

Sursa: Ioan Tomi, LEXICON Muzicieni din Banat (vol. 2) Editura „Eurostampa” Timișoara, 2014