MENIU
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „TIMIȘOARA MUZICALĂ”, EDIȚIA A XLIX - A
SPECTACOL EXTRAORDINAR
Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT
Regia artistică: OGNIAN DRAGANOFF
Decoruri: BORIS STOYNOV
Costume: TZVETANKA PETKOVA STOYNOVA
Coregrafia: KONSTANTIN KOSTIUKOV
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Regele MARIUS GOȘA
Amneris GABRIELA TOADER
Radames ADORJÁN PATAKI (invitat)
Ramfis GELU DOBREA
Amonasro GEORGE PROCA
Mesagerul MARIUS ZAHARIA
Marea preoteasă DIANA CHIRILĂ
Soliştii baletului: CARLA DUKAI, CHISAKO OTA, MANUELA ARDELEAN (în locul balerinei CRISTINA MÎRZA), CODRUȚA BĂLAN, ANDREEA MIREA, GUSTAVO FERREIRA
Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.
Regia tehnică: HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, IRINA BELEA
Sufleor: EUGENIA GYURIS
Spectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză.
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:20.
Vârsta recomandată: 10+
Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
SINOPSIS
Actul I
La palatul regal din Memphis, marele preot Ramfis îl informează pe Radames că zeii vor desemna curând conducătorul armatei egiptene în războiul contra Etiopiei. Radames speră să fie ales, visând nu doar la glorie, ci și la dragostea Aidei, sclava etiopiană de la curtea prințesei Amneris („Celeste Aida”). Amneris, fiica faraonului, îl iubește pe Radames și bănuiește că Aida este rivala ei. Încercând să-și ascundă gelozia, o înfruntă subtil pe Aida, care, la rândul ei, suferă în tăcere, prinsă între dragostea pentru Radames și loialitatea față de patria ei, Etiopia. Vestea unei noi invazii etiopiene stârnește agitație. Faraonul îl numește pe Radames conducător al armatei. Într-o atmosferă solemnă, poporul și preoții se roagă pentru victorie („Su! del Nilo al sacro lido”). Aida, singură, este sfâșiată între dorința de a-și vedea patria învingătoare și teama pentru soarta lui Radames („Ritorna vincitor!”).
Actul II
Aflată în palatul ei din Teba, Amneris se pregătește pentru întoarcerea armatei. O cheamă pe Aida și o supune unui test pentru a-i descoperi sentimentele: pretinde că Radames a murit. Reacția Aidei o trădează, confirmându-i gelozia lui Amneris („Fu la sorte dell’armi a’ tuoi funesta”). Radames se întoarce victorios și are loc o fastuoasă paradă militară („Gloria all’Egitto, ad Iside”). Prizonierii etiopieni sunt aduși în lanțuri — printre ei, regele Amonasro, tatăl Aidei, deghizat. El neagă că ar fi regele, încercând să-i protejeze pe ai săi. Radames cere eliberarea prizonierilor. Sub presiunea lui Amneris și a preoților, faraonul este de acord doar parțial: Amonasro rămâne prizonier, iar Radames se logodește cu Amneris. Aida și Radames sunt distruși de veste, dar nu pot protesta.
(pauză)
Actul III
Noaptea, pe malul Nilului, Aida așteaptă o ultimă întâlnire cu Radames. Înaintea acesteia, Amonasro îi cere fiicei sale să afle traseul armatei egiptene pentru a ajuta Etiopia. Aida refuză inițial, dar cedează, zdrobită de durere („O patria mia”). Radames sosește și Aida îl convinge să fugă împreună în Etiopia. El acceptă și, fără să știe că Amonasro îi ascultă, dezvăluie planul militar. Amonasro se arată și își dezvăluie identitatea. Radames, realizând trădarea involuntară, este cutremurat. Apar Amneris și preoții, Radames refuză să fugă și se predă ca trădător.
(pauză)
Actul IV
Într-un templu, Amneris îi oferă lui Radames șansa de a trăi dacă renunță la Aida. El refuză cu demnitate („La fatal pietra”). Este judecat de preoți și condamnat la moarte, să fie îngropat de viu. În cripta subterană, Radames descoperă că Aida s-a furișat să moară alături de el. Cei doi își iau rămas-bun, visând la viața eternă împreună („O terra addio”). Aplecată deasupra mormântului, printre lacrimi, Amneris rostește trista rugăciune a morților.
