Limba Romana English

Limba Romana English

Un ballo in maschera (Bal mascat)

Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT                                          

Regia artistică: FRANS MEEWIS

Decoruri: GRIGORE GORDUZ

Costume: GETA MEDINSKI

Coregrafia: CARMEN COJOCARU

Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU                                                                                                        

Maestru de cor: LAURA MARE

Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

 

Gustav al III-lea REMUS ALĂZĂROAE

Contele Anckarstrom DRAGUTIN MATIĆ (invitat)

Amelia LĂCRIMIOARA CRISTESCU

Ulrica GABRIELA TOADER

Oscar CRISTINA VLAICU

Cristian MIHAIL DOGOTARI

Horn GELU DOBREA

Ribbing OCTAVIAN VLAICU

Un judecător MARIUS ZAHARIA

Un servitor COSMIN BORLOVAN

 

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

      

 Regia tehnică: HELLEN GANSER                                  

Pregătirea  muzicală: ANGELA BALICI, RAREȘ PĂLTINEANU, IRINA BELEA                                                           

Sufleur: EUGENIA GYURIȘ

 

Spectacol cântat în limba italiană și titrat în limbile română și engleză

 

Vârsta recomandată: 10+

Durata spectacolului: 2h, 25 min (2 pauze)

 

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

 

Un libret redactat de Eugène Scribe, după drama sa, „Gustave III, ou Le bal masqué”, a fost transpus pentru prima dată în partitură de operă de Daniel Auber, în anul 1833. Intriga va fi abordată însă și de Giuseppe Verdi, în anii de maturitate creatoare, regicidul istoric din trecutul Suediei fiind punctul de plecare pentru o nouă temă de operă și al unui îndelung proces de creație, al unei istovitoare confruntări cu cenzura unei monarhii absolutiste, și nu în ultimul rând, cu aceea conjunctural  permisivă a Statului Papal.

Celebra conspirație a nobilimii suedeze împotriva regelui lor, Gustav al III-lea, care se încheie la 16 martie 1792 cu asasinarea suveranului de către Jakob Johan Anckarström, un fost căpitan din garda de corp, în timpul unui bal mascat la Opera din Stockholm, este tratată liber de către Scribe, însă pentru a putea fi prezentată pe scena operei din Napoli, în deceniul al cincilea al secolului următor, avea să fie supusă unor modificări succesive, din ce în ce mai severe, determinate de evenimentele istorice și sociale ale momentului.

Pregătită pe textul poetului și avocatului Antonio Somma, partitura va fi predată teatrului din Napoli sub titlul „La vendetta in domino”, în luna ianuarie 1858, însă o nouă și recentă tentativă de asasinat, aceea de la Paris, asupra lui Napoleon al III-lea, determină o cenzură și mai drastică, materializată în deteriorări de substanță impuse asupra intrigii și textului. Dornic să își protejeze opera, Verdi se vede obligat să ia poziție: respinge pretențiile cenzorilor, promite gazdelor o nouă producție a celei mai recente dintre operele sale, „Simon Boccanegra”, și se adresează teatrului din Roma.

Cu un complot deghizat și transferat „în afara Europei... în America de Nord, pe vremea dominației engleze”, cu acțiunea plasată într-un loc exotic (Boston), cu nume și personaje schimbate (Gustav al III-lea devine acum Riccardo, Conte di Warvick și guvernator al Bostonului, iar ucigașul său, Anckarström, se transformă în creolul Renato, secretarul acestuia) și  cu titlul definitiv, „Un ballo in Maschera”, opera a reușit să fie pusă în scena la Teatro Apollo din Roma, la 17 februarie 1859. Însă în ciuda camuflărilor succesive ale  mesajului politic, „Un ballo in maschera” a avut un impact deosebit, strigătul "Viva Verdi!", care a răsunat în teatru la premieră, a continuat pe străzile Romei și i-a fost adresat nu numai maestrului, ci și lui Vittorio Emmanuele, cel care urma să urce în 1861 pe tronul Italiei eliberate și unite.

Intriga, iubirea interzisă, dar și o profeție tulburătoare, alimentează spectaculoasa operă a lui Verdi, o poveste fascinantă despre prietenie, trădare și iertare, care nu se mai consumă acum într-un trecut istoric, ci în prim-planul unui anturaj privat. Redată într-o succesiune rapidă de evenimente tragice, comice și nu în ultimul rând, bizare, „Un ballo in maschera” este una dintre cele mai reușite opere verdiene. Plin de suspans, eficient din punct de vedere scenic și captivant din punctul de vedere al partiturii, spectacolul continuă tradiția povestirilor sângeroase din „Il trovatore”, însă combină vigoarea vechiului Verdi cu eleganța din „La Traviata”.

În noua sa operă, Verdi se dovedește a fi un maestru al dramaturgiei de contrast. O amplificare a ambitusului expresiv, de la tragic la sarcastic, suprapune dramei nuanțe optimiste, ambivalența fiind extinsă asupra ariilor, duetelor, ansamblurilor, și nu în ultimul rând, asupra marilor finaluri corale. Veselia superficială a pajului Oscar (amplificată de registrul expansiv al unei voci de coloratură), ironia amuzantă a lui Riccardo, nuanțele batjocoritoare ale conspiratorilor, dar și cromatica particulară a țesăturii vrăjitoarei Ulrica, sunt toate surprinse în melodica verdiană, la fel de eficientă în complicatele construcții polifonice vocale, precum impresionantele cvintete din actele extreme ale operei, sau în complexitatea portretelor create de maestru pentru Riccardo, Amelia sau Renato. Nu trebuie însă uitate nici numerele de culminație ale intrigii: duetul de dragoste dintre Amelia și Riccardo, unul dintre cele mai dramatice scrise vreodată, tragerea la sorți a celui care urmează să ucidă și balul mascat, strident și strălucitor. Ele vin să împlinească „probabil cea mai matură lucrare scenică a lui Verdi” (Karl Holl), în care nuanțe pasionale și emoționale infinite se contopesc într-un flux sonor unic, fantastic, cu totul neobișnuit.

Despre noi
Opera Naţională Română din Timişoara este o instituție  publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii din România care susține spectacole de operă, operetă, musical, balet, operă și musical pentru copii și gale. Opera Naţională Română Timişoara a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946. Primul director al Operei a fost Aca de Barbu. Spectacolul inaugural al Operei Române din Timişoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera „Aida” de G. Verdi. La data de 24 septembrie 2004, Operei din Timişoara i se conferă titulatura de Operă Naţională ca o recunoaştere a meritelor acestui colectiv pentru întreaga muncă asiduă depusă în slujba artei şi culturii româneşti în ţară şi străinătate.
Cristian Rudic
Manager
Parteneri
Copyright © 2024
Opera Nationala Romana Timisoara

Web design by Royalty
Telefon casierie
0256 20 12 86
Email
bilete@ort.ro
Adresă
Strada / street Marasesti 2,
300086, Timisoara