MENIU
Conducerea muzicală: HERMANN SZABOLCS (invitat)
Regia artistică: MARINA EMANDI TIRON
Scenografia: GETA MEDINSCHI
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: CARMEN COJOCARU
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Contele Homonay MIHAIL DOGOTARI
Contele Carnero MIHAI PRELIPCIAN
Sandor Barinkay CRISTIAN BĂLĂȘESCU
Kalman Zsupan CRISTIAN RUDIC
Arsena GEORGIANA NECȘA (debut)
Mirabella ALINA PÎNDICI
Ottokar COSMIN BORLOVAN
Czipra GABRIELLA VARVARI
Saffi CRINA VEZENTAN (debut)
Secretari MUGUREL CHIRILĂ, CIPRIAN ROMAN
Pali IULIAN IOAN IOSIP
Mihaly OCTAVIAN LUŞCĂ
Istvan SILVIU RUJONI
Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara
Regia tehnică: LUCIAN BORU
Pregătirea muzicală: ANGELA BALICI, RAREŞ PĂLTINEANU, IRINA BELEA
Sufleur: EUGENIA GYURIȘ
Durata spectacolului: 2h, 10 min (1 pauză)
Vârsta recomandată: 6+
Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
La începutul anului 1883, Johann Strauss se afla la Pesta, pentru spectacolele sale cu opereta „Der lustige Krieg”. Un prilej extraordinar pentru inspirația unui nou proiect teatral și pentru o întâlnire dintre compozitor și celebrul scriitor maghiar Jókai Mór, care nu a întârziat să dea rod. Doar câteva luni au fost necesare pentru ca Strauss să își confirme acordul pentru „Saffi”, subiectul oferit de romancier, dar și pentru titlul noului spectacol, „Der Zigeunerbaron” („Voievodul țiganilor”), care urma să fie versificat și potrivit în pagini de operetă de către jurnalistul vienez de origine maghiară, Ignaz Schnitzer. Cu un rol extrem de activ pe întregul parcurs al creației, Jókai Mór le-a furnizat însă de la început colaboratorilor săi un libret complet, pe care Schnitzer l-a adaptat conform necesităților, iar pentru noua versiune de operetă a creat suplimentar alte două personaje de comedie, Ottokar și Zsupán, care nu făceau parte din distribuția de roman. Iar pentru ca să îmbrace intriga în veșmintele sonore cele mai verosimile, tot romancierul a fost acela care i-a sugerat lui Strauss și motivele muzicale maghiare, unele dintre cele mai pregnante, care răsună astăzi pe întreg cuprinsul operetei.
La „Voievodul țiganilor”, Strauss a lucrat o perioadă care a depășit cu mult obișnuințele sale, un timp în care spectacolul s-a transformat și a evoluat de la concepția inițială de operă comică maghiară, la operetă austro - ungară și chiar dacă nu a putut fi încheiată pentru evenimentul - cheie din vara anului 1885, ,,Expoziția Universală de la Budapesta”, premiera ei a avut loc la 24 octombrie 1885, la Theater an der Wien, în ajunul aniversării vârstei de 60 de ani a compozitorului. Întâmpinată cu valuri succesive de aplauze, întreruptă de bisuri pentru majoritatea numerelor solo și corale, „Voievodul țiganilor” nu a putut decât să confirme nașterea unei capodopere.
Povestea incredibilă a lui Sándor Barinkay, fiul unui nobil proscris, proaspăt întors din exil în Banatul său natal și proprietarul de drept al unei comori ascunse, și aceea a unei tinere țigănci, Saffi, nimeni alta decât fiica pașei de Temesvár (Timișoara), crescută și adoptată pentru propria ei protecție de țiganca Czipra, este populată cu personaje memorabile: un negustor de porci, parvenit și insolent, o bătrână ghicitoare, mărinimoasă și înțeleaptă, un comisar imperial infam și oportunist, un guvernator militar, o șatră de țigani și nu în ultimul rând, pentru grandoarea ca de operetă, o trupă de husari.
„Voievodul țiganilor”este o poveste despre iubire, despărțire și regăsire, un melanj de eleganță vieneză și robustețe maghiară, de subtilitate și limbaj pasional, o împletire fantastică de scene de vals, melodii lăutărești, ritmuri antrenante de dansuri maghiare, de cuplete comice și sentimentale, însă nu în ultimul rând, este o poveste despre Banat, despre istoria și peisajele lui, care se petrece cândva, într-un trecut plin de glorie, în jurul anului 1741...
