Conducerea muzicală: HERMANN SZABOLCS (invitat)
Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS
Decoruri: EVA HORVÁTH
Costume: AMALIA JUDEA
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: GÁBOR BAKO
Maeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU, ALIN RADU, MANUELA ARDELEAN
Asistent regie artistică: VILMOS MELEG
Asistent coregrafie: CARMEN COJOCARU
Contesa Maritza NARCISA BRUMAR
Contele Tassilo BOGDAN ZAHARIEA
Ioța (Prințul Populescu) DAN PATACĂ
Baronul Kálmán Zsupan MIHAIL DOGOTARI
Lisa GABRIELLA VARVARI
Ilka LOREDANA BORLOVAN
Bozena GABRIELA TOADER
Karl Ștefan Liebenberg MIHAI PRELIPCIAN
Cekko MUGUREL CHIRILĂ
Berko COSMIN BORLOVAN
Manja DIANA ZAHARIA
Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.
Regia tehnică: LUCIAN BORU
Pregătirea muzicală: DRAGOŞ ZAHARESCU, ANGELA BALICI, RAREŞ PĂLTINEANU, IRINA BELEA
Sufleur: EUGENIA GYURIȘ
Cu aranjamentul Bühnen- und Musikalienverlag Josef Weinberger Wien Gesellschaft m.b.H.
Vârsta recomandată: 6+
Durata spectacolului: 3h (1 pauză)
Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
Datoria unei operete este să fascineze, să genereze uimire și admirație și să aducă zâmbetul pe chipurile tuturor, iar Contesa Maritza și-o împlinește cu prisosință. Cântată în premieră la Theater an der Wien, la 28 Septembrie 1924, partitura însumează toate calitățile unei comedii romantice, însă în veselia și optimismul afișat dezvăluie emoții neașteptate, născute din umbrele istoriei din spatele ei. Când Emmerich Kálmán a scris Contesa Maritza, elitismul și eleganța Imperiului austro-ungar au fost spulberate de Primul Război Mondial, Europa ducând dorul farmecului și al veseliei unui trecut, în care viețile și speranțele erau încă intacte.
În strânsă legătură cu evenimentele vremii, cu eroi ale căror destine se regăsesc în toate colțurile imperiului, în lumea reală a anilor de după război, Contesa Maritza este un spectacol de neratat: un festin vizual, o muzică în care abundă melodii molipsitoare, o poveste predictibilă, demnă de o operetă și, nu în ultimul rând, un divertisment, care păstrează exuberanța și efervescența anilor ’20.
Tânăra și fermecătoarea Maritza este uluită și înspăimântată. Ca să se ferească de alaiul de pretendenți, a păcălit o lume întreagă, pretinzând că este logodită cu un oarecare Zsupán - un nume care i-a venit primul în minte, personaj fictiv din Voievodul țiganilor de Johann Strauss - care trăiește doar în fantezia ei. Însă în mod paradoxal, un Koloman Zsupán apare în carne și oase, iar Maritza este pusă în fața unei adevărate dileme: se ascunde în continuare sau renunță la mascaradă?
Kálmán a iubit operetele lui Johann Strauss și s-a inspirat din Văduva veselă a lui Franz Léhar, însă partiturile sale au o savoare aparte, fiind străbătute de melodii fantastice, inspirate din vitalitatea csárdás-ului și a lumii sonore de la granițele de imperiu. Ca fin cunoscător al tradițiilor lăutărești, pe care le-a asimilat și afișat apoi cu naturalețe, el a îmbinat cu o aparentă facilitate sentimentalismul Vienei cu ritmurile, culorile şi energiile Ungariei natale. Însă nu în ultimul rând, l-a admirat și l-a iubit pe Giacomo Puccini, arcuirile sale melodice fiind comparabile cu ale acestuia, în timp ce orchestra lui, extrem de rafinată și plină de culoare, dezvăluie un nivel de complexitate ce depășeste cu mult statutul simplu de acompaniament al vocii.
Într-un decor inspirat de lumea fizică și emoțională a Maritzei, susținut de costume care sugerează grația și eleganța unei epoci plină de culoare, vă chemăm să descoperiți alături de noi această lume a iubirii, a spiritului, a nevoii de a visa...