Limba Romana English

Limba Romana English

Giselle

SPECTACOLUL DE DESCHIDERE A STAGIUNII 2023 - 2024

 

Conducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU (invitat)                                     

Regia și coregrafia: OVIDIU MATEI IANCU (după coregrafia clasică a lui Marius Petipa)

Asistenți coregrafie: ALIN RADU, MANUELA ARDELEAN

Scenografia: ADRIANA URMUZESCU (invitată)

Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU          

Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU             

                                        

 

Giselle CARLA DUKAI

Albert ANTONIN FARAUT

Hans ALIN RADU

Myrtha NANAKO IMAI (debut)

Monna ANDREEA MIREA

Zulma CODRUȚA BĂLAN

Pas de deux CODRUȚA BĂLAN, ȘTEFAN DASCĂLU

Wilfried SERGIU ANGHEL

Contele DARIUS AGRIMA

Batilda RAISA KADAR (debut)

Mama HELLEN GANSER

Patru prietene HONOKA NISHIMURA (debut), RINA MURATA (debut), MELANIE IZZO, ANDREEA MIREA

 

 

Orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara în colaborare cu elevii Liceului Naţional de Artă „Ion Vidu”, Secţia Coregrafie „Ştefan Gheorghe” Timişoara

 

Regia tehnică: HELLEN GANSER

 

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

 

Durata spectacolului: 2 ore (1 pauză)

Vârsta recomandată: 5+

 

Giselle este tragedia unui tinere țărănci, care tânjește după dragoste și dansează cu pasiune în lumea viselor ei. Îndrăgostită de Albert, un tânăr nobil cu o identitate ascunsă, și înșelată în așteptările ei, confruntată cu adevărul, dezvăluit de Hans, tânărul pădurar, care o iubește fără speranță, Giselle își pierde mințile și moare. Se alătură dansatoarelor fantomatice, alaiului de spirite ale tinerelor părăsite de iubiții lor, care îi cuprind în dansul lor fără odihnă, obligându-i să danseze până la moarte, pe cei care le-au înșelat. Dansul este cel care decide soarta fetei, dar și a tinerilor care își împletesc destinul cu al ei. Giselle încearcă să se opună maleficelor vilis și refuză ordinele crudei regine Myrtha. Nu îl va putea salva pe Hans, însă va reuși să îl păstreze în viață pe Albert, printr-un dans al iubirii, pe care îl prelungește până la momentul răsăritului, când puterea spiritelor răzbunătoare se stinge. Giselle se întoarce în mormânt, iar Albert rămâne singur, într-o lume lipsită de speranță.

La începutul secolului al XIX-lea, lumea baletului era în plină revoluție la Paris, viziunea asupra ei se schimbase și odată cu ea subiectele, extrase din tematica literaturii, a teatrului sau a operei, mult mai convingător puse în scenă prin noua tehnică de balet, decât prin discurs sau cântec. O lume dominată de noile idei coregrafice ale marilor reformatori, Jean Georges Noverre sau Filippo Taglioni, ultimul, creator al așa-numitului ballet blanc, al genului coregrafic cu ființe imateriale și lumi fantastice. O epocă nouă, romantică, aceea a balerinei Maria Taglioni, cea care a dat viață la 12 martie 1832 Silfidei de Jean Schneitzhoeffer, precum și a Carlottei Grisi, care un deceniu mai târziu o va însufleți pe Giselle, va atinge idealul de convergență al căutărilor, și își va lega pentru totdeauna numele de partitura ei.

Lumea pământeană și cea fantastică, antagonismul acestora, influențează concepția coregrafică a celor două acte, primul, rustic și robust, plasat în satul țărănesc, al doilea, un balet alb, al spiritelor aerului, pădurii și apei, în care tehnica clasică și figurațiile geometrice acaparează privirile. Scena devine martora splendidei confruntări dintre cele două lumi, aceea senzuală și plină de culoare a dansului de caracter și cea sumbră și melancolică a clasicismului alb, un paralelism impecabil sugerat prin dramaturgia cromatică a spectacolului.

Cu motivul iubirii de neatins în lumea reală și crearea unei contra-lumi supranaturale, cu tematica alegerii libere, a mezalianței și eșecul acestora în ordinea socială a satului țărănesc, cu o apropiere pe un tărâm fantastic, pentru o scurtă perioadă de timp, sub semnul morții, a tinerilor îndrăgostiți, Giselle devine una dintre cele mai longevive partituri din istoria spectacolelor de balet.

Concepută inițial de Jean Coralli, cel care și-a impus amprenta asupra actului I, coregrafia a fost completată de aceea a lui Jules Perrot, care a adaptat personajul principal abilităților extraordinare ale Carlottei Grisi. Giselle va rămâne în repertoriul Operei din Paris până în 1868, își multiplică succesul în orașele Europei și ale Americii de Nord, însă se va impune prin versiunea creată în 1884 de Marius Petipa, pentru Baletul Imperial din Sankt Petersburg și balerina Maria Gorchenkova. În revizuirile finale ale lui Petipa, Giselle va recuceri scena pariziană în anul 1910, un triumf datorat Baletelor Ruse, precum și uneia dintre cele mai mari balerine ale lumii, Anna Pavlova.

Elogiat pentru frumusețea muzicii și a dansului, pentru complexitatea tehnică și abilitatea dramatică a rolului principal feminin, Giselle rămâne un etalon al baletului romantic, o poveste universală despre iubire și trădare, despre remușcare și iertare.

 

Despre noi
Opera Naţională Română din Timişoara este o instituție  publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii din România care susține spectacole de operă, operetă, musical, balet, operă și musical pentru copii și gale. Opera Naţională Română Timişoara a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946. Primul director al Operei a fost Aca de Barbu. Spectacolul inaugural al Operei Române din Timişoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera „Aida” de G. Verdi. La data de 24 septembrie 2004, Operei din Timişoara i se conferă titulatura de Operă Naţională ca o recunoaştere a meritelor acestui colectiv pentru întreaga muncă asiduă depusă în slujba artei şi culturii româneşti în ţară şi străinătate.
Cristian Rudic
Manager
Parteneri
Copyright © 2024
Opera Nationala Romana Timisoara

Web design by Royalty
Telefon casierie
0256 20 12 86
Email
bilete@ort.ro
Adresă
Strada / street Marasesti 2,
300086, Timisoara