Limba Romana English

Limba Romana English

La serva padrona

Conducerea muzicală: MIHNEA IGNAT

Regia artistică: SILVIU PURCĂRETE

Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR

 

Serpina NARCISA BRUMAR

Uberto GEORGE PROCA

Vespone CRISTIAN RUDIC

 

Acompaniament recitative: clavecin - RAREȘ PĂLTINEANU, teorba - CAIUS HERA (invitat) , violoncel - DUMITRIȚA TEREU

 

Regia tehnică: HELLEN GANSER, LUCIAN BORU

Pregătirea  muzicală: RAREȘ PĂLTINEANU

Sufleor: EUGENIA GYURIȘ

 

Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara

Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU

 

Caiet program La serva padrona

 

Spectacol cântat în limba italiană și titrat în limbile română și engleză

 

Vârsta recomandată: 10+

Durata spectacolului: 1h (fără pauză)

 

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

 

 

Giovanni Battista Pergolesi, înzestrat cu o genială intuiție muzical-dramatică, ar fi ajuns desigur unul dintre cei mai de seamă maeștri italieni ai veacului XVIII daca n-ar fi murit la 26 de ani – vârsta până la care mulți dintre marii artiști ai omenirii nu produseseră nici una dintre lucrările lor capitale.

 

Nepot al unui cizmar din orășelul italian Pergola, Giovanni Battista a început să studieze serios muzica abia la șaisprezece ani la „Conservatorul săracilor” din Neapole, astfel ca întreaga lui creație s-a desfășurat într-un interval de timp foarte scurt, dar cu o intensitate de torță vie, apropiată de cea a lui Mozart. Autor a cinci „opere serioase”,- dintre care cele mai bune (Salustia și Olimpiade) cuprind, se pare, pagini admirabile – Pergolesi a obținut marea sa faimă datorită micilor intermedii comice intercalate între actele acestora.

 

Însăși celebra operă bufă La serva padrona a fost reprezentată pentru prima oară pe scena teatrului „San Bartolomeo” din Neapole la 28 august 1733, ca un intermediu al operei seria Prizonierul mândru. Succesul Servei a fost unul din marile evenimente ale istoriei muzicii și cariera strălucită pe care a făcut-o această genială creație a tânărului napolitan după moartea compozitorului a contribuit în chip esențial nu numai la triumful operei buffa în întreaga Europa, dar a înrâurit întreaga viață artistică a altor țări și în primul rând al Franței.

 

Prin ce justifică La serva padrona acest efect de trăsnet asupra conștiinței contemporanilor? Tocmai prin simplitatea și claritatea concepției, care arunca peste bord tot arsenalul de alegorii sforăitoare ale operei seria, prin minunata prospețime a inspirației, fertilizata de seva cântecului popular napolitan, prin coloritul deschis și transparent al muzicii, animata de o vervă scăpărătoare. Libretul, datorat lui Gennaro Antonio Federico, este cât se poate de simplu. Bătrânelul Uberto se lasă dus în voia agerei și capricioasei Serpina – propria sa slujnică – pe care până la urmă, chipurile pentru a o salva din mâinile netrebnicului valet Vespone, o va lua de soție. Meritul lui Pergolesi este acela de a fi găsit limbajul muzical de o perfectă naturalețe, adaptat dialogului celor numai doua personaje (căci Vespone este un rol mut) și de a fi redat teatrului muzical însuși ritmul viu și schimbător al vieții, care îi lipsea ca aerul și apa. Ideile muzicale devin mai suple, mai vioaie, închegându-se din jocul capricios al motivelor scurte, ce se înlănțuie cu iuțeala fulgerului. Uberto nu este un simplu bufon, ci un om cu laturi ridicole și slăbiciuni, totuși om, iar Serpina, aceasta femeiușca vicleană și iute ca argintul viu, cânta și pasaje lirice în care ne convinge aproape și pe noi că este cu adevărat îndrăgostită de vârstnicul ei partener. Deci, în atmosfera frivolă, de farsă, a primelor intermezzi comice, Pergolesi introduce autentica simțire omenească și astfel creează cea dintâi capodopera a genului comic.

 

fragment din Drumul operei de Alfred Hoffman,

Editura Muzicală 1960

 

Despre noi
Opera Naţională Română din Timişoara este o instituție  publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii din România care susține spectacole de operă, operetă, musical, balet, operă și musical pentru copii și gale. Opera Naţională Română Timişoara a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946. Primul director al Operei a fost Aca de Barbu. Spectacolul inaugural al Operei Române din Timişoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera „Aida” de G. Verdi. La data de 24 septembrie 2004, Operei din Timişoara i se conferă titulatura de Operă Naţională ca o recunoaştere a meritelor acestui colectiv pentru întreaga muncă asiduă depusă în slujba artei şi culturii româneşti în ţară şi străinătate.
Cristian Rudic
Manager
Parteneri
Copyright © 2022
Opera Nationala Romana Timisoara

Web design by Royalty
Telefon casierie
0256 20 12 86
Email
bilete@ort.ro
Adresă
Strada / street Marasesti 2,
300086, Timisoara