Limba Romana English

Limba Romana English

Rigoletto

SPECTACOL EXTRAORDINAR CU PARTICIPAREA BARITONULUI ZELJKO LUČIĆ ȘI A DIRIJORULUI CIPRIAN TEODORAȘCU

 

Conducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU (invitat)

Regia artistică: Marina EMANDI-TIRON

Scenografia: arh. Cătălin I. ARBORE

Maestru de cor: Laura MARE   

Concert maeştri: Ovidiu RUSU, Corina MURGU   

Mişcare scenică: Carmen COJOCARU

 

DUCELE DE  MANTUA COSMIN IFRIM

RIGOLETTO ZELJKO LUČIĆ (invitat)

GILDA MIHAELA MARCU

SPARAFUCILE  OCTAVIAN VLAICU

MADDALENA  GABRIELLA VARVARI

GIOVANNA ALINA PÎNDICI (debut)

MONTERONE  ALEXANDRU MOISIUC

MARULLO MIRCEA DAN PETCU

BORSA ADRIAN BOBA

CONTELE CEPRANO MIHAI PRELIPCIAN

CONTESA CEPRANO LOREDANA BORLOVAN

UŞIERUL IULIAN IOAN IOSIP

PAJUL DIANA CHIRILĂ

 

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

 

Regia tehnică: Lucian BORU

Pregătirea  muzicală:  Dragoş ZAHARESCU, Angela BALICI, Irina BELEA

Sufleur: Eugenia GYURIȘ

 

Spectacol cântat în limba italiană și titrat în limbile română și engleză

 

Vârsta recomandată: 10+

Durata spectacolului: 2h, 10 min (2 pauze)

 

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

 

SUBIECTUL

Actul I

La una din nenumăratele petreceri organizate de frivolul Duce de Mantua, acesta înfierbântat de tăria vinului, cântă bucuria dragostei, căci pentru el: „femeile sunt toate la fel”, în timp ce Rigoletto, bufonul curții își bate joc de soții înșelați. Curtenii, aflând că bufonul frecventează în taină o tânără, hotărăsc să-i joace o farsă răpindu-i amanta. Bătrânul Monterone, tatăl tinerei, îl acuză pe Duce că i-a sedus fiica iar Rigoletto cere permisiunea de a-i răspunde, însă vorbele sale batjocoritoare atrag blestemul bătrânului părinte nefericit.

 

În timp ce Rigoletto se îndreaptă spre casa în care, neștiută de nimeni, trăiește fiica sa Gilda este surprins de asasinul Sparafucile, care își oferă serviciile, dar Rigoletto îl respinge.

În grădina casei, Gilda îl întâmpină pe tatăl său, rugându-l din nou să îi ofere mai multă libertate, însă în zadar, căci Rigoletto este foarte protector.

Ducele de Mantua ajutat de Giovanna, guvernanta Gildei, pătrunde în grădina casei lui Rigoletto, travestit în tânăr amorez. Gilda se lasă cucerită de vorbele înflăcărate ale „tânărului” și îi jură credință eternă. După plecarea Ducelui, curtenii veniți s-o răpească pe „amanta” lui Rigoletto, îl întâlnesc pe bufon în întunericul străzii și pretextând că vor să-i joace o farsă contelui Ceprano, vecin al său, îl determină să participe la răpirea propriei sale fiice, fără ca acesta să știe.

(pauză)

 

Actul al II -lea

Surprins, după ce fusese anunțat de răpirea fetei, Ducele o găsește pe Gilda în camerele palatului său. Sosește și Rigoletto care la început, cu amenințări apoi cu lacrimi și rugăminți, încearcă să afle locul în care i-a fost ascunsa fiica. Apare Gilda căutând protecție în brațele tatălui ei căruia îi mărturisește totul. Acesta jură să se răzbune. Rigoletto și Gilda părăsesc palatul.

(pauză)

 

Actul al III-lea

Rigoletto nu l-a uitat pe asasinul Sparafucile. Acesta îl va ajuta să-și împlinească răzbunarea. Maddalena, sora asasinului îl va atrage pe Duce în hanul lor de la marginea orașului, unde apoi, va fi ucis.

Rigoletto și Gilda se ascund  în apropierea hanului. Ducele sosește vesel și nepăsător. Privind printre zăbrelele gardului, Gilda urmărește împietrită de durere avansurile pe care iubitul ei le face frumoasei cârciumărițe și își dă seama de zădărnicia viselor ei.

Momentul răzbunării a sosit. Rigoletto o îndeamnă pe  Gilda să îmbrace haine bărbătești și să plece spre Verona. Dar Maddalena, impresionată de tinerețea și frumusețea ducelui, își convinge fratele să-i cruțe acestuia viața. În locul lui va fi ucis primul trecător ce va bate la ușa hanului.

Nesocotind voința tatălui, Gilda revine să-și mai vadă pentru ultima oară iubitul. Ea aude discuția celor doi frați. Hotărâtă să se sacrifice pentru acela pe care l-a iubit, fata bate la ușa hanului. Fără să stea pe gânduri, Sparafucile o ucide.

Rigoletto se întoarce. El primește de la Sparafucile un sac în care crede că se află cadavrul Ducelui. Dar în noapte se aude vocea bine-cunoscută care cântă același cântec vesel. Îngrozit, Rigoletto deschide sacul și vede chipul fiicei sale, Gilda. Blestemul lui Monterone s-a împlinit.

Despre noi
Opera Naţională Română din Timişoara este o instituție  publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii din România care susține spectacole de operă, operetă, musical, balet, operă și musical pentru copii și gale. Opera Naţională Română Timişoara a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946. Primul director al Operei a fost Aca de Barbu. Spectacolul inaugural al Operei Române din Timişoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera „Aida” de G. Verdi. La data de 24 septembrie 2004, Operei din Timişoara i se conferă titulatura de Operă Naţională ca o recunoaştere a meritelor acestui colectiv pentru întreaga muncă asiduă depusă în slujba artei şi culturii româneşti în ţară şi străinătate.
Cristian Rudic
Manager
Parteneri
Copyright © 2025
Opera Nationala Romana Timisoara

Web design by Royalty
Telefon casierie
0256 20 12 86
Email
bilete@ort.ro
Adresă
Strada / street Marasesti 2,
300086, Timisoara