Tenorul Marius Vlad Budoiu s-a născut în Cluj Napoca. A absolvit Liceul German din Cluj, apoi Academia de Muzică din acelaşi oraş. A studiat cântul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu Edita Simon şi cu Gheorghe Roşu. Deja din anul doi de studiu la Academia de Muzică este solicitat pentru colaborări de către instituţiile de artă din ţară. După încheierea studiilor a activat o vreme ca solist la Opera Română din Cluj, pe urmă preferând să abordeze latura pedagogică a cântului la Academia de Muzică din Cluj şi să colaboreze ca invitat cu operele şi filarmonicile care îl solicitau.
A debutat ca solist la 21 de ani în Simfonia a IX-a de Beethoven, la Filarmonica din Târgu Mureş, apoi la 22 de ani în repertoriul de operă în rolul Lenski „Evgheni Oneghin”, la Opera Maghiară din Cluj. Au urmat o serie de producţii moderne şi de premiere absolute ale unor autori moderni, ca Bujor Hoinic, Cornel Ţăranu, Valentin Timaru, Constantin Râpă.
În 1995 câştigă premiul I la concursul Traian Grozăvescu, Lugoj şi la concursul Mozart, Cluj. În 1996 câştigă premiul III la concursul de lied R. Schumann, Zwickau şi în 1997 Premiul I la Concursul Internaţional „Hariclea Darclee”, Brăila.
Primele roluri la Opera din Cluj au fost Rodolfo „Boema” şi Alfredo „Traviata”. Apoi au urmat o serie de roluri mozartiene: Don Ottavio „Don Giovanni”, Tamino „Flautul fermecat” şi Idomeneo „Idomeneo”. Cu rolul Tamino şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996, participând ulterior la turneul acesteia în Anglia. De asemenea repertoriul vocal-simfonic i se diversifică, Marius Vlad Budoiu debutând în nenumărate lucrări, de la Händel „Mesia, Judas Maccabeus, Israel în Egipt” la lucrări ale secolului XX, compozitori ca B. Britten „Recviemul de război, Serenade). Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind germana, franceza, engleza şi italiana, tenorul Marius Vlad Budoiu a fost solicitat pe toate scenele lirice şi de filarmonică din ţară, şi a început de câţiva ani să apară pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi Japonia.
Marius Vlad Budoiu a parcurs şi repertoriu de operetă, dintre creaţiile apreciate la Opera din Timişoara, cu care a colaborat multă vreme, amintim rolurile: Alfred „Liliacul” şi Barinkay „Voievodul ţiganilor”.
Ultimele debuturi ale lui Marius Vlad Budoiu în repertoriul liric au fost în Nemorino „Elixirul dragostei” şi în Faust „Faust”. A urmat o schimbare de repertoriu, care s-a produs treptat. Astfel au urmat rolurile: Pinkerton „Madama Butterfly”, Don Jose „Carmen”, Radames „Aida”, Cavaradossi „Tosca”, Canio „Paiaţe”, Turiddu „Cavalleria rusticana”, Don Carlo „Don Carlo” şi Manrico „Trubadurul”.
Repertoriul în care tenorul Marius Vlad Budoiu s-a lansat în ultimii ani, şi în care publicul român a avut mai nou ocazia să-l asculte, este repertoriul spinto-dramatic. Astfel a interpretat cu succes Otello „Otello”, Calaf „Turandot”, Don Alvaro „Forţa destinului” şi Samson „Samson şi Dalila”. În anul 2010 a urmat debutul în repertoriul wagnerian, cu Erik „Olandezul zburător” urmând ca în anul 2011 să fie protagonistul noii montări cu opera Lohengrin la Opera Naţională din Bucureşti.
Pe lângă activitatea solistică, Marius Vlad Budoiu este Doctor în Muzică şi predă de 15 ani la Academia de Muzică din Cluj, cu rezultate remarcabile. De sub îndrumarea lui s-au lansat nume ca George Petean, (unul din cei mai importanţi baritoni ai lumii), Ştefan Pop, Iurie Ciobanu, Geani Brad, Pataki Adorjan, Cristian Hodrea sau Darius Coltan, pe care publicul român şi nu numai a avut ocazia deja să-i aprecieze în lucrări vocal-simfonice sau pe scena operei.
Marius Vlad Budoiu este actualmente şi angajat al Operei Naţionale Române din Cluj.
În anul 2010 a primit recunoaşterea naţională sub forma a două premii importante: Premiul Revistei VIP pentru cel mai bun solist de operă al anului 2010 şi Premiul de Excelenţă la „Galele 10 pentru România” pentru întreaga activitate artistică şi pedagogică.
|